Zidurile și șanțurile de apărare ale Cetății de Scaun a Sucevei sunt consolidate prin ample lucrări.
Obiectivul istoric–simbol al orașului a fost redeschis parțial publicului, după refacerea podului de acces.
„Cetatea este și mai spectaculoasă cu armura de schele din lemn ce o înconjoară”, au anunțat, plastic, reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei.
Consolidarea este executată de firmele locale General Construct și Restaco, proiectant general fiind Polarh Design București.
Termenul de finalizare a lucrărilor este 21.09.2026.
Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman.
Sistemul de fortificații cuprindea curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică – în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau cu șanțuri adânci.
Cele mai serioase și importante modificări și fortificații, inclusiv curtea interioară, au fost realizate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în secolul al XV-lea, la aproximativ 100 de ani de la construirea ei de către Petru I.
Cetatea de Scaun a Sucevei păstra și tezaurul Moldovei, jefuit de Soliman I Magnificul în 1538.
Prima atestare documentară a Cetății Sucevei datează din 10 februarie 1388, în care este vorba despre un împrumut de 3.000 de ruble de argint frâncesc cerut lui Petru Mușat de regele Poloniei, care a oferit drept garanție de restituire a banilor provincia Pocuția.
Documentul se încheia cu textul: ”Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1388″.
În același an, Petru I Mușat a mutat capitala Moldovei din Siret la Suceava.