Todirel CǍLUGǍRIŢA
Un subiect care devine tot mai gingaş pentru administraţia localǎ din Fǎlticeni, pe mǎsurǎ ce ne apropiem de anotimpul rece (deci şi de încheierea procesului de evaluare, selecţie şi contractare pentru proiectele depuse în cadrul Programului Operaţional Regional – POR 2007-2013), este cel al proiectului de punere în valoare a parcului Nada Florilor.
Am asistat, încǎ din varǎ, la naşterea sa prematurǎ, ba poate chiar am provocat-o prin articolele din Ziarul de pe Net, apǎrute în zilele de 18 iunie (“Pagube colaterale…”), 26 iunie (“Noi pagube colaterale…”) şi 29 iunie a.c. (“Pontosul Pabforiu…”).
Proiect tipic românesc, legat cu sârmǎ
Voi arǎta, în cele ce urmeazǎ, cǎ proiectul este întocmit pe genunchi, procedura de aprobare nu a respectat toţi paşii, în jurul activitǎţilor din zona parcului şi a pontonului s-a aşternut tǎcerea administraţiei, iar cofinanţarea lucrǎrilor propuse apasǎ greu în cârca bugetului local.
De altfel, primarul Cǎtǎlin COMAN ia în calcul o prea lungǎ serie de “dacǎ” şi de “poate”, atunci când declarǎ cǎ:
– s-a discutat ca tot ceea ce înseamnǎ parte cofinanţatǎ sǎ fie asiguratǎ de la bugetul de stat;
– putem primi un ajutor de stat;
– se lucreazǎ la o legislaţie în domeniu;
– probabil statul va interveni cu finanţǎri de proiecte europene pentru perioada 2014-2020;
– cu cât avem mai multe proiecte, cu atât avem şanse mai mari sǎ prindem fonduri;
– deocamdatǎ nu discutǎm de un credit bancar;
– probabil o sǎ urmeze o licitaţie în urma cǎreia preţul va scǎdea;
– o sǎ vedem atunci: de la buget, de la Consiliul Judeţean Suceava…
Cadru public-privat cu consilieri de decor şi particulari intrând prin stânga
Într-o primǎ fazǎ, proiectul :”Înfiinţare infrastructurǎ de agrement Nada Florilor”, aflat în stadiu SF (“studiu de fezabilitate” pentru unii şi “ştiinţifico-fantastic” pentru ceilalţi, depinde câte dedesubturi dorim sǎ-i vedem), a fost supus dezbaterilor în şedinţa de consiliu din 03 iulie 2013.
Cazul a fost considerat de forţǎ majorǎ şi de maximǎ urgenţǎ pentru rezolvarea intereselor locuitorilor municipiului Fǎlticeni, din moment ce convocarea Consiliului local s-a fǎcut de urgenţǎ, documentaţia nu a fost trimisǎ consilierilor cu 3 zile înainte (cum prevede Legea nr.215/2001), iar pe site-ul Primǎriei nu a apǎrut anunţul referitor la ordinea de zi decât dupǎ articolul ZdpN din ziua şedinţei. Atât de mare a fost urgenţa (presiunea venea şi dinspre necesitatea de a pune batista pe ţambal, dupǎ dezvǎluirile noastre din perioada 18-29 iunie 2013) încât, prin adresa nr.13186/02.07.2013 a Primǎriei, consilierii au fost invitaţi la o şedinţǎ din 07.06.2013, deci la o cǎlǎtorie în timp.
La acea şedinţǎ, din 03 iulie 2013, consilierilor li s-a prezentat un proiect tehnic nedatat, întocmit de o firmǎ din Iaşi, iar primarul COMAN i-a informat despre oportunitatea finanţǎrii prin POR 2007-2013, domeniul major de intervenţie – DMI 5.2, a unui proiect pentru care “timpul a fost foarte scurt, practic lucrǎm de câteva zile”, prin care se urmǎreşte “crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calitǎţii serviciilor turistice”.
Consilierii au votat în unanimitate, iar din faptul cǎ şi cei ai opoziţiei au votat “pentru” nu se înţelege, aşa cum crede primarul, cǎ procedura de adoptare a respectat paşii legali. Totuşi, dezbaterile, aşa firave cum au fost în condiţiile date, au scos la ivealǎ faptul cǎ proiectul accesat vizeazǎ subdomeniul “infrastructura de turism de utilitate publicǎ-privatǎ”, în care contribuţia municipiului ar fi între 30% şi 60% din valoarea totalǎ eligibilǎ, başca utilitǎţile neeligibile, constând în racorduri la apǎ, canalizare, gaze, energie electricǎ.
Cum Primǎria este componenta publicǎ, iar contribuţia sa este, de fapt, un ajutor de stat, întrebarea este: pe cine va “ajuta” Primǎria Fǎlticeni, cine va juca rolul bǎnos al privatului în acest proiect?
Iatǎ ce a declarat primarul, la acel moment:
“Dacǎ lucrurile vor intra pe un fǎgaş normal, vom veni cu un proiect de hotǎrâre de consiliu local prin care vom aproba, într-adevǎr, acest parteneriat public-privat, vom trece din nou prin consiliul local”.
Ciudǎţenia e cǎ în cererea de finanţare este obligatoriu prevǎzut dacǎ în proiect va fi şi o ONG sau un agent economic.
Consiliul local,din nou în stare de urgenţǎ
Prin Consiliul local s-a trecut din nou, dar pentru a mǎri contribuţia municipalitǎţii şi nu pentru a-l da pe faţǎ pe privatul care va parazita infrastructura de turism realizatǎ din banii contribuabililor.
De aceastǎ datǎ, consilierii au fost mobilizaţi pentru data de 16 septembrie 2013, printr-o dispoziţie a primarului semnatǎ în aceeaşi zi, fǎrǎ ca şedinţa sǎ fie anunţatǎ pe site-ul Primǎriei şi fǎrǎ ca presa sǎ mai fie anunţatǎ – deci cu încǎlcarea Legii nr.52/2003 (“anunţul privind şedinţa publicǎ se afişeazǎ la sediul autoritǎţii publice, inserat în site-ul propriu şi se transmite cǎtre mass-media cu cel puţin 3 zile înainte de desfǎsurare”).
În fine, consilierii au luat notǎ, cu mâinile pe sus, cǎ valoarea totalǎ a proiectului este de 13.234.689,44 lei, contribuţia municipiului Fǎlticeni la cheltuielile eligibile este de 6.087.070,72 lei, iar contribuţia la cheltuieli neeligibile este de 879.594,00 lei, cu TVA neeligibilǎ de 180.954,00 lei.
Autoritǎtile locale au considerat cǎ proiectul nu are relevanţǎ asupra mediului de afaceri şi de aceea nu s-au mai complicat sǎ-l trimitǎ şi asociaţiilor oamenilor de afaceri sau patronatelor. Iniţiatorul COMAN nu a supus proiectul dezbaterii publice, deşi acesta se întemeia şi pe prevederile art.36 alin.4 lit.f din Legea administraţiei publice locale, potrivit cǎrora consiliul local ia mǎsurile necesare conformǎrii cu prevederile europene din domeniul protecţiei mediului.
Proiectul european dintr-un sit (“Natura 2000”)
În perioada anilor 2006-2008 s-a fǎcut implementarea Reţelei ecologice Natura 2000 în România, prin desemnarea ariilor propuse ca situri şi promovarea lor prin acte legislative.
Lacurile Fǎlticeni, inclusiv clasele de habitat N 21 din jurul lor (plantaţii de arbori sau plante lemnoase) figureazǎ pe Lista siturilor de importanţa comunitarǎ, în Anexa 1 a Ordinului Ministrului Mediului şi Pǎdurilor nr.2387/2011, la poziţia 297 (ROSCI0310).
De asemenea, acestǎ zonǎ apare în Lista ariilor de protecţie specialǎ avifaunisticǎ, în Anexa 1 a HG nr.1284/2007, la poziţia 64 (ROSPA0064).
Aceastǎ reţea a luat naştere în urma Conferinţei asupra Mediului Înconjurǎtor şi Dezvoltǎrii (Rio de Janeiro, Brazilia, 1992), în care statele Uniunii Europene s-au angajat sǎ ia mǎsuri efective de oprire a declinului biodiversitǎţii, prin conservarea speciilor vulnerabile de plante şi animale şi a habitatelor acestora în pǎrţile cele mai reprezentative ale arealului lor natural.
Prin urmare aleile auto, pista de ciclism, parcǎrile, cu toate betoanele şi sticla aferente construcţiei bazinelor şi sǎlii de sport acoperite sunt necesare, dar nu sunt obligatorii în acest sit, mai ales dacǎ se încalcǎ prevederile art.12 alin.1 din OUG nr.57/2007:
“…autoritǎţile competente pentru protecţia mediului trebuie sǎ iniţieze consultǎri cu toţi factorii interesaţi” (Or, la dosarul de şedinţǎ nu se aflǎ nici mǎcar avizul comisiei de specialitate a Consiliului local, formatǎ din consilieri care, am arǎtat mai sus, au atribuţii pe linia protecţiei mediului).
Mai mult decât atât, dar instituirea regimului de arie naturalǎ protejatǎ şi de zonǎ de protecţie a bunurilor patrimoniului natural este prioritarǎ în raport cu orice alte activitǎţi (potrivit dispoziţiilor art.6 alin.3 din OUG nr.236/2000, menţinute prin Legea nr.462/2001), deci şi cu activitatea de tǎiere a unor arbori de la Nada Florilor. Cǎci:
“În zonele de conservare specialǎ, sunt excluse orice formǎ de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formǎ de folosire a terenurilor, incompatibilǎ cu scopul de protecţie şi/sau de conservare” (art.3 alin.4 din HG nr.2151/2004).
Ce-am avut şi ce-am pierdut
Fǎrǎ o dezbatere amplǎ, sunt toate şansele ca acest proiect – în locul unei destinaţii turistice regionale/naţionale, cu infrastructurǎ inclusiv de divertisment nautic (ceea ce ar fi presupus includerea, într-un proiect integrat, a luciului de apǎ şi nu a unor alei, piste şi parcǎri asfaltate) – sǎ se transforme într-un ştrand pentru localnici, cu caşcarabete şi mǎgari, util şi acesta pentru câţiva pierde-varǎ care se vor muta de la “Miraj”, din centru, sau pentru mulţimea de gurǎ-cascǎ, dispusǎ sǎ sperie pǎsǎrile de pe mal, aflate în cǎutarea arborilor din ce în ce mai rari.
Se vede treaba cǎ, chiar dezbaterile din consiliu au fost formale, din moment ce Instrucţiunile MDRAP nr.106/12.06.2013 prevǎd cǎ:
“Proiectele tehnice depuse la sediul Organismului Intermediar(OI) dupǎ data de 16 septembrie 2013 nu vor mai fi verificate, iar solicitantul va fi notificat asupra respingerii de la finanţare. De asemenea, completǎrile la Proiectul tehnic, în timpul procesului de verificare la sediul OI, nu va depǎsi cele 10 zile lucrǎtoare…”.
Aşadar, încercarea unui consilier de a introduce în proiect surse regenerabile de încǎlzire din fonduri de la mediu a fost un gest de paradǎ, fǎrǎ alte consecinţe. Încǎlzirea uriaşei sǎli şi a apei din bazine se va face cu gaz, ca în Proiectul tehnic. Iar bugetul local va suporta şi salariile a 4 angajaţi (dacǎ legea va permite noi angajǎri), precum şi celelalte cheltuieli (apǎ, canal, energie electricǎ), care se adaugǎ cheltuielilor necesare întreţinerii celor douǎ stadioane și a unei săli de sport din apropiere(ca sǎ vorbim doar de baza materialǎ a sportului fǎlticenean).
Cât despre dorinţa unora de a mai vedea vreun arbore, aceştia n-au decât sǎ meargǎ pe urmele celor tǎiaţi în iunie 2013, despre care nici noi n-am aflat mare lucru, deşi am solicitat Primǎriei informaţii pe care era obligatǎ sǎ ni le dea, chiar dacǎ ar fi vorba de informaţii de interes public care favorizeazǎ sau ascund încǎlcarea legii. E adevǎrat cǎ n-am aflat rǎspunsul, deşi termenul dat de lege a trecut, dar suntem convinşi cǎ cititorii ZdpN vor înţelege cum stǎ treaba doar din solicitarea noastră:
– hotǎrârea de consiliu în baza cǎreia s-a realizat operaţiunea de tǎiere a arborilor în parcul Nada Florilor;
– copia autorizaţiilor de la APM, Ocolul Silvic Fǎlticeni;
– numele firmei care a executat operaţiunea de tǎiere;
– modul de valorificare a materialului lemnos şi copii dupǎ documentele de încasare;
– dacǎ urmeazǎ şi alte tǎieri şi în baza cǎror acte;
– ce suprafaţǎ este închiriatǎ în parcul Nada Florilor, în baza Regulamentului privind terasele;
– ce suprafaţǎ este închiriatǎ în baza altor reglementǎri şi care sunt acestea;
– copie dupǎ contractele de închiriere şi menţiunea dacǎ plata chiriei este fǎcutǎ la zi.
La orizont, privaţii care pot parazita proiectul public
În schimb, am aflat cǎ terasa din parcul Nada Florilor, de lângǎ ponton (ridicat de o echipǎ preponderent rromǎ şi dus la fier vechi, fǎrǎ ca în loc sǎ aparǎ altul, pentru care s-au alocat, de câteva luni, bani de la bugetul local) funcţioneazǎ în baza unei hotǎrâri de consiliu din aprilie 2013, privind aprobarea Regulamentului pentru funcţionarea teraselor sezoniere pe teritoriul municipiului Fǎlticeni, act administrativ ce stabileşte cuantumul chiriei la impresionanta sumǎ de 4 lei/m.p./lunǎ.
Aceasta în condiţiile în care, atât Legea nr.213/1998 (la art.15), cât şi Legea nr.215/2001 actualizatǎ (la art.123 alin.2) prevǎd ca închirierea unor astfel de bunuri, aparţinând domeniului public de interes local, sǎ se facǎ în urma unei licitaţii publice.
Licitaţie care sǎ-i permitǎ privatului sǎ-şi plaseze afacerea, parazitar, lângǎ investiţia din bani publici (fie europeni, fie de la bugetul local).
Nu ca în cazul de faţǎ, în care Regulamentul aprobat de Consiliul local al municipiului Fǎlticeni permite (la art.12) ca, în cazul vânzǎrii punctului de lucru, deci al caşcarabetei, cumpǎrǎtorul sǎ poatǎ încheia un nou contract de închiriere, se subînţelege cǎ fǎrǎ licitaţie.
De menţionat cǎ, pe proiectul tehnic, în locul vecinǎtǎţilor investiţiei, figureazǎ puncte albe, numite “proprietate particularǎ”. Despre una dintre ele, lipitǎ de cei peste 30 de arbori tǎiaţi în iunie, am aflat cǎ ar aparţine moştenitorilor lui Alexa G., de loc din Manolea (Forǎşti), dar cǎ ar avea o situaţie juridicǎ numai bunǎ de clarificat de cǎtre un cumpǎrǎtor de drepturi litigioase (dac-ar fi sǎ mergem cu gândul mai departe de Forǎşti).
Alte douǎ proprietǎţi (sediul Piscicola/Pescoliv cu terenul din jur şi fosta cabanǎ Nada Florilor) au aparţinut municipiului, dar au ajuns, nu se ştie cum, în timpul mandatului de la judeţ al fostului (de Fǎlticeni, cicǎ!) şi actualului deputat Gavril MÂRZA, în posesia societǎţii piscicole. Aceasta a intrat în faliment şi nici continuatoarea ei, Pescoliv SRL Fǎlticeni nu se simte prea bine, aşa cǎ Fiscul a scos la vânzare cele douǎ obiective, în mai multe rânduri, pentru ca patronul Melinte sǎ poatǎ achita datoriile firmei cǎtre bǎnci (fǎrǎ succes, deocamdatǎ).
Oare va avea proiectul de turism anvergura necesarǎ sǎ tragǎ dupǎ el şi proiectele unor particulari dispuşi sǎ investeascǎ în zonǎ? Întrebarea aceasta ar fi cât se poate de pertinentă, dacǎ proiectul ar fi fost transparent şi temeinic gândit.
Ziarul de pe Net
foarte bun articolul si foarte bine punctate greselile care se vor acoperite , din acest proiect.