„Am modernizat”, „am asigurat fondurile”, „ne-am apucat de modernizare”. Așa își prezintă Gheorghe Șoldan cea mai recentă reușită administrativă, după recepția lucrărilor la fostul sediu al CNIPT din centrul Sucevei. Există însă o mică problemă cu această poveste: Consiliul Județean Suceava lucra la reabilitarea clădirii cu mult înainte ca Șoldan să ajungă președinte. Documentele oficiale ale CJ arată că demersurile pentru documentația tehnică au început în 2020.

Când memoria politică începe în iunie 2024
În comunicatul transmis pe 6 octombrie, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, vorbește despre clădirea fostului CNIPT (Centrul Național de Informare și Promovare Turistică) ca despre o investiție pe care administrația sa a luat-o de la zero.
„Nu puteam lăsa lucrurile așa și în mandatul meu. Am asigurat fondurile necesare din bugetul Consiliului Județean și ne-am apucat de modernizare”, transmite Șoldan.
Sună bine. Foarte bine. Doar că hârtiile Consiliului Județean au un defect major pentru această poveste: nu țin pasul cu memoria politică.
În arhiva oficială a CJ Suceava apare un anunț din 9 iunie 2020, prin care administrația județeană făcea demersuri pentru achiziția serviciilor de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții – DALI – pentru obiectivul privind reabilitarea clădirii.
Mai mult, pe 20 august 2020, CJ publica un alt anunț pentru atribuirea serviciilor de verificare tehnică a documentației aferente aceluiași obiectiv.
Iar povestea nu s-a oprit acolo: la sfârșitul lui 2020, Consiliul Județean a adoptat Hotărârea nr. 195/22 decembrie 2020, privind aprobarea documentației DALI pentru investiție.
Așadar, proiectul nu s-a născut din pixul administrației Șoldan.
Avea deja documentație, avea deja hotărâri și avea deja câțiva ani de istorie administrativă atunci când Gheorghe Șoldan a preluat conducerea Consiliului Județean.

Șoldan a prins inaugurarea. Nu și începutul.
Ca să fim corecți: lucrările efective și recepția lor sunt realități ale mandatului lui Gheorghe Șoldan.
Președintele CJ poate spune că administrația sa a asigurat finanțarea necesară, că lucrările au fost executate în perioada mandatului său și că el a fost cel care a ajuns să taie panglica administrativă a investiției.
Dar este o diferență uriașă între: „am finalizat o investiție începută anterior” și „am modernizat eu clădirea”.
Prima formulare respectă istoria proiectului. A doua o cosmetizează politic.
De la DALI în 2020 la „am modernizat” în 2026
Și mai interesant este că același tip de poveste apare și în cazul altor clădiri publice pe care Șoldan le enumeră în comunicatul său.
Președintele CJ vorbește despre lucrări la Muzeul de Științele Naturii, clădirea de pe strada Oituz nr. 15, fosta Casă a Prieteniei și imobilul de pe strada Vasile Bumbac.
Numai că documentele Consiliului Județean arată că, pentru unele dintre aceste obiective, procedurile și aprobările tehnice erau deja în desfășurare înainte de preluarea mandatului de către Șoldan.
De exemplu, în februarie 2024, Consiliul Județean adopta hotărâri privind documentații DALI pentru mai multe clădiri.
Șoldan urma să devină președinte abia după alegerile locale din 2024.
Cu alte cuvinte, dacă am aplica logica comunicatelor triumfaliste, am putea ajunge la concluzia că un proiect administrativ are nevoie de o singură persoană pentru a exista: persoana care apare la recepție.
Politica panglicii
Este una dintre cele mai vechi tentații ale administrației: proiectul este al instituției atunci când trebuie plătit, al echipei atunci când trebuie executat și, miraculos, al unui singur om atunci când vine momentul fotografiei.
În cazul clădirii fostului CNIPT, cronologia documentelor oficiale este însă destul de clară.
2020 – începe documentația pentru reabilitare.
2020 – se aprobă DALI.
2024 – administrația județeană aprobă noi documentații pentru investiții similare.
2024 – Gheorghe Șoldan ajunge președintele CJ Suceava.
2026 – lucrările sunt finalizate și recepționate.
Așadar, Șoldan poate revendica fără probleme finalul proiectului.
Dar să revendice și începutul înseamnă să-i ofere administrației județene din 2020 un rol de simplu figurant într-o poveste care, conform documentelor, începuse cu mult înainte.
Meritul administrației sau meritul unei fotografii?
Clădirea arată acum mai bine. Asta este partea care contează pentru suceveni. Hidroizolația, terasa, fațadele, tâmplăria, instalațiile, iluminatul, climatizarea și panourile fotovoltaice sunt lucrări concrete, nu sloganuri.
Dar și meritul administrativ trebuie pus în ordinea corectă.
O investiție publică nu începe în ziua în care președintele CJ apare în fața camerelor la recepție.
Începe atunci când cineva întocmește documentația, aprobă proiectul, alocă bani, parcurge procedurile și pune proiectul pe traseul administrativ.
În cazul CNIPT, acel traseu poate fi urmărit în documentele Consiliului Județean până în 2020.
Așa că, dacă tot vorbim despre transparență și administrație, poate că următorul comunicat al președintelui Șoldan ar putea începe puțin diferit:
„Am finalizat o investiție începută de administrațiile precedente.”
Nu sună la fel de spectaculos.
Dar măcar nu are nevoie de o mașină a timpului.
MIHAI MIREA










































































