495 de cadre didactice din județul Suceava au participat, în luna mai, la o cercetare evidențiind nevoia urgentă de sprijin pentru incluziunea educațională, sănătatea mintală a elevilor și consolidarea colaborării dintre școală, bibliotecă și familie.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Erasmus+ BRIDGES, o inițiativă europeană care reunește parteneri din România, Spania și Italia și care urmărește consolidarea cooperării dintre școli, biblioteci și centre culturale pentru sprijinirea copiilor cu nevoi educaționale speciale și dezvoltarea unor practici educaționale mai incluzive în comunitățile locale.
În România, proiectul este coordonat de Biblioteca Municipală George Bodea Câmpulung Moldovenesc, având ca partener local Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Suceava.
“Rezultatele cercetării arată că profesorii din județ sunt preocupați de starea de bine a copiilor și consideră că succesul școlar nu poate fi separat de sănătatea emoțională a elevilor.
Cel mai ridicat nivel de acord din întregul chestionar a fost înregistrat pentru afirmația referitoare la importanța sănătății mintale și a bunăstării copiilor, semnalând o schimbare semnificativă de perspectivă în educație.
Aproape 8 din 10 profesori solicită formare pentru sprijinirea copiilor cu dificultăți de învățare.
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este nevoia de dezvoltare profesională în domeniul dificultăților de învățare.
Aproape 80% dintre respondenți au declarat că au nevoie de tehnici și instrumente concrete pentru a lucra cu elevii care se confruntă cu dislexie, ADHD, tulburări din spectrul autist sau alte dificultăți de învățare.
În același timp, peste două treimi dintre profesori consideră că au nevoie de pregătire pentru gestionarea situațiilor de criză emoțională și pentru susținerea elevilor care se confruntă cu anxietate, stres sau dificultăți de adaptare.
Rezultatele evidențiază și faptul că peste jumătate dintre cadrele didactice își doresc instrumente mai eficiente pentru identificarea timpurie a dificultăților de învățare, ceea ce demonstrează preocuparea pentru intervenția precoce și prevenirea abandonului sau eșecului școlar.
Studiul relevă un nivel foarte ridicat de încredere în rolul bibliotecilor ca parteneri educaționali – profesorii consideră biblioteca un spațiu valoros pentru învățare, dezvoltare personală și incluziune socială.
Rezultatele sugerează că succesul parteneriatelor educaționale depinde în mare măsură de simplificarea proceselor administrative și de dezvoltarea unor modele de colaborare ușor de implementat în activitatea de zi cu zi a școlilor.
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă transmise de profesori privește colaborarea cu familiile copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Trei sferturi dintre respondenți consideră că dificultatea principală este reprezentată de impactul emoțional pe care îl are asupra părinților acceptarea faptului că propriul copil poate avea dificultăți de învățare sau dezvoltare.
Sentimente precum teama, rușinea, stigmatizarea sau negarea afectează adesea comunicarea și colaborarea dintre familie și școală.
Profesorii subliniază necesitatea unor instrumente și resurse care să sprijine atât comunicarea cu părinții, cât și creșterea încrederii reciproce și reducerea stigmatizării asociate dificultăților de învățare.
Rezultatele arată că profesorii sunt deschiși către schimbare și inovație, inclusiv către utilizarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale în educație, însă solicită exemple concrete și îndrumare privind utilizarea responsabilă și eficientă a acestora.
Mesajul central al studiului este clar: profesorii sunt pregătiți să construiască o educație mai incluzivă, mai empatică și mai apropiată de nevoile reale ale copiilor.
Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de parteneriate funcționale între școală, bibliotecă și familie, de resurse accesibile, de sprijin specializat și de investiții constante în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice”, a transmis realizatoarea studiului, director CJRAE Suceava, prof. Adriana Nichitean.
La cercetare au participat 495 de cadre didactice din mediul urban și rural, majoritatea având o experiență profesională de peste 10 ani.
BEATRICE OȘEAN
