Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au anunțat astăzi că au trimis în judecată șase instructori auto din judeţul Suceava pentru dare de mită şi complicitate la dare de mită, ei fiind acuzaţi că plăteau pentru ca persoanele care urmaseră cursurile de conducere cu ei să fie admişi la proba practică a examenului pentru permisul de conducere. Datele din anchetă arată că sumele oferite examinatorilor porneau de la 200 de lei și erau date unor colaboratori ai anchetatorilor.
Fraudarea examenului pentru obţinerea permisului de şofer în județul Suceava a început în urmă cu mai bine de un deceniu.
Ce fapte ar fi săvârșit instructorii auto
Unul dintre instructorii trimişi în judecată este inculpat pentru opt infracţiuni de dare de mită şi şapte infracţiuni de complicitate la dare de mită, al doilea instructor auto e cercetat pentru patru infracţiuni de dare de mită şi două infracţiuni de complicitate la dare de mită, cel de-al treilea inculpat e acuzat de patru infracţiuni de dare de mită, doi instructori au fost deferiţi justiţiei pentru dare de mită, iar al şaselea pentru complicitate la dare de mită.
Procurorii din acest dosar au reţinut că instructorii ofereau diverse sume de bani examinatorilor, în unele cazuri fiind vorba de sume de 200-300 de lei, în altele sumele puse în plic drept mită ajungând la sute de euro, pentru ca examinatorii să fie indulgenţi cu unii dintre cei care susţineau examenul pentru obţinerea permisului de conducere.
Obținerea permisului pe șpagă se întâmpla în mod frecvent în ultimii ani și datele din anchetă arată că în județul Suceava fraudarea examenului pentru obţinerea permisului devenise tradiție de peste 10 ani.
Implicare generalizată a examinatorilor de la Serviciul Permise și Înmatriculări Auto
După coroborarea probelor rezultate din actele de urmărire penală desfăşurate pe o perioadă de aproximativ un an, s-a evidenţiat o implicare generalizată a examinatorilor din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava în activităţi infracţionale şi angrenarea în aceasta a unui număr mare de şcoli de şoferi şi instructori auto, toate căpătând valenţe infracţionale. Cu titlu rezumativ, a rezultat faptul că facilitarea fraudării probei practice pentru obţinerea permisului de conducere, categoria B reprezenta o activitate infracţională ale cărei rădăcini se întind anterior anilor 2015, chiar dacă această conduită infracţională a mai făcut obiectul unor cauze penale instrumentate de DNA Suceava, unele nefiind soluţionate definitiv.
Manieră organizată de acţiune și limbaj codat
Rechizitoriul procurorilor evidențiază că fraudarea examenului se făcea într-o manieră organizată de acţiune, fiind implicate numeroase persoane care cunoşteau fenomenul infracţional în profunzime.
De asemenea, probele strânse indică faptul că fraudarea probelor esenţiale pentru obţinerea permisului de conducere era cu mult anterioară declanşării prezentei anchete”.
Când instructorii încercau să aranjeze examenele pentru cursanţii lor, foloseau un limbaj specific, care includea sintagme precum ”am vorbit cu el, este de acord”, ”treaba este buna”, ”fata e ok de data asta…”.
Șpăgi date la toaletă
Procurorii arată că în unele cazuri, sumele de bani erau remise ulterior susţinerii probei practice, în spaţii ferite, la toaleta unui restaurant sau a unui complex comercial, fiind şi situaţii în care banii au fost lăsaţi în plic, pe scaunul din dreapta şoferului, în maşina folosită pentru examinare. În cadrul anchetei au fost examinatori care au primit sumele în calitate de colaboratori ai anchetatorilor.
Instructorii țineau șpăgile la ei până la admiterea candidaților
Martorii audiaţi şi cei care au formulat denunţuri au declarat că erau purtate discuţii despre remiterea unor sume de bani în scopul promovării la proba practică pentru obţinerea permisului de conducere categoria B pe parcursul efectuării cursurilor şcolii de şoferi, însă sumele de bani erau remise examinatorului prin intermediul instructorului auto, doar după ce candidaţii erau declaraţi admişi la proba practică.
“Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că inculpaţii, contrar deontologiei profesionale, au profitat de avantajele funcţiei, înţelegând să le valorifice în interes personal, iar modul în care au săvârşit faptele demonstrează ignorarea deliberată a ordinii de drept şi convingerea că legea trebuie folosită doar ca instrument de înfrângere a acesteia, în realizarea unor scopuri personale, materiale, imediate. Atitudinea adoptată de inculpaţi pentru a-şi atinge scopurile de ordin material, denotă un caracter şi o moralitate îndoielnică fiind de natură a afecta grav încrederea într-un sistem real de valori”, au transmis procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
