În viața de zi cu zi sunteți angajat ISU. Una dintre pasiunile care vă mistuie, să zic așa, este scrisul, sunteți autorul volumului proaspăt publicat “Înger și Demon. Începuturi”. În cazul în care cititorii ZdpN nu vă cunosc suficient, fiind la debut, cum v-ați descrie în câteva cuvinte ?
Sunt o persoană foarte sociabilă, îmi place să cunosc oameni noi și să descopăr, cu ajutorul lor, lucruri noi. În primul rând, familia înseamnă totul pentru mine, apoi serviciul, la care trebuie să fii concentrat sută la sută și al treilea lucru, scrisul. Ador sportul, în special fotbalul, handbalul şi tenisul, filmele și timpul petrecut alături de un îngeraș, fetița mea. În ceea ce privește caracterul meu și felul de a gândi, îmi place să fiu descoperit de către cei care încearcă să mă cunoască.
De unde această plăcere pentru literatură ? Ce v-a provocat să scrieți ?
Plăcerea mea pentru literatură constă în faptul că în anumite ore din zi și din noapte dau o fugă în Lumea creată de mine și încerc să descopăr alături de personajele mele dragostea, ura și tărâmuri necunoscute. Provocarea mea a fost un vis, care se regăsește chiar în primele rânduri din romanul “Înger și Demon. Începuturi”. Am avut acest vis întipărit în minte mult timp, până când, exact de ziua mea, pe 13 ianuarie 2011, m-am hotărât să-l așez pe foaie. Scriind în detaliu ceea ce visasem, simțeam furnicături în tot corpul și puțin câte puțin am ajuns să scriu aproape o agendă întreagă.
Ați avut vreo sursă de inspiratie pentru crearea lumii fantastice din roman ? Sau a fost o cursă luată pe cont propriu ?
În afară de acel vis care cuprinde câteva pagini din carte, singura sursă de inspiraţie a constat în documentarea despre limba enochiană. Știam demult că este o limbă vorbită de Îngeri și Demoni, de aceea mi s-a părut interesant să o pot scrie. Am căutat zile întregi până când am reușit să fac o legătură între alfabetul nostru și acele cuvinte. Și pot spune că am fost foarte entuziasmat când am reușit să scriu primele cuvinte în limba enochiană. În rest, tărâmul, peisajele, personajele și tot ce aparține de lumea neacunoscută le-am creat doar din imaginație.
Poate greșesc, dar am observat oarecare asemănări între dumneavoastră şi personajul principal al cărții… V-aţi inspirat cumva din propria viață ? Este literatura o modalitate de a evada din cotidian ?
În prima parte a romanului am încercat să creez o lume cât mai reală, de aceea m-am folosit de elemente din realitate, cum ar fi părinții, mașina, cățelul, locurile natale, liceul unde am învățat și acel sătuc unde îmi petrec timpul în acest moment. Cu siguranță literatura este o modalitate de a evada și de a ajunge acolo unde îți place ție să fii. Cu ajutorul scrisului te deconectezi pentru câteva clipe de tot ceea ce te înconjoară și încerci să pătrunzi în lumea ta.
Eu una chiar cred că nu vă veți opri aici, de aceea sunt curioasă ce le mai pregătiți cititorilor ? Vreo lansare ? Alte volume ?
Pentru moment nu pot spune garantat sută la sută că voi avea o lansare a romanului “Înger și Demon. Începuturi”, cu toate că îmi doresc acest lucru. Cât despre viitor, pot spune că este în lucru un roman la fel de surprinzător și plin de acțiune. Sunt foarte nerăbdător să prindă și acesta viață și ca fiecare cititor să se bucure de el. Iar după acest nou roman, va urma volumul doi din “Înger și Demon. Începuturi”.
Rubrică realizată de
ALMA GAVRIL
Ziaruldepenet.ro