Răgaz poetic cu Cristina Bărăscu

Jocul celuilalt „eu”

 

Limbile de foc cern adâncurile pământului fără margini.

Barca ce se pierde agale peste luciul de smarald al fiecărui vis,

Cunoaște că ascuțimea sa e în vâsle.

 

Tocul condeiului muiat în sineală

Prevede litere ce cad în cascadă peste albul din palmele tale…

Drumul lung se cunoaște până la tine, din margini de cuvânt e făcut!

 

Puterea din ochi vine din încleștările timpului cu adâncul cel mare.

Descoase încet fiecare parte a fiecărui înțeles,

Peste măsura de neînțeles din toate apele cerului.

 

CRISTINA BĂRĂSCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please copy the string QU7Var to the field below: