NOTE DE CĂLĂTORIE(XXXII). Budapesta, luminițe jucăușe oglindite în apele Dunării - Ziarul de pe Net
Incarcare...
Esti aici:    >  Rubrici  >  Articolul curent

NOTE DE CĂLĂTORIE(XXXII). Budapesta, luminițe jucăușe oglindite în apele Dunării

De    •   Publicat acum 3 săptămâni, 25 noiembrie 2018   •   Fara comentarii

E greu să rezist dansului haotic executat cu atâta îndârjire de fulgii mari și reci. De partea mea de fereastră e cald și bine iar peisajul care se dezvăluie în fața ochilor e mirific, peisaj de început de iarnă. De cealaltă parte a geamului mângâiat de florile albe este ger, mărturie stă țurțurele uriaș care se agață fără milă de felinarul din capătul străzii.
Îmi vin acum în minte câteva întâlniri cu pișcătorul ger, întâlniri care s-au lăsat cu obraji trandafirii, mănuși stelate și fotografii în care aburul însoțește zâmbetele protagoniștilor ca un decor hibernal. Și ce decor!
Budapesta la -5° e pentru mine ca un pleonasm. De câțiva ani, sfârșitul de toamnă mă surprinde plimbându-mă pe malul Dunării, braț la braț cu dragostea pentru spectaculoasa capitală a Ungariei, înfrigurată dar extrem de fericită. Îmi amintesc faptul că în urmă cu doi ani frigul a fost atât de pătrunzător, încât, plimbarea de-a lungul blândului fluviu, s-a transformat într-o adevărată provocare. Cu toate astea, am revenit și anul trecut, chiar dacă doar pentru o zi, cu același entuziasm și cu aceeași plăcere.

Despre Budapesta se spune că este una dintre cele mai frumoase capitale europene și pe bună dreptate. Eu, aș adăuga că este și una dintre cele mai strălucitoare, mai ales la ceas de seară. După ce întunericul se înstăpânește pe ambele maluri ale Dunării, metropola se transformă într-un paradis al luminițelor. Așa că, nu ezitați să bateți la pas străzile Budapestei, atunci când soarele face loc pe bolta cerească mândrei luni. E magic!
Orice incursiune în inima capitalei despicate cu delicatețe de traseul Dunării poate fi echivalată cu o lecție de istorie sau cu un curs profesionist de arhitectură. Deși primele atestări istorice ale acestei zone datează din Epoca de Piatră, orașul ia naștere abia în 1872, când trei orașe mai mici așezate de-a stânga și de-a dreapta Dunării, Óbuda, Buda și Pest, se unesc într-o singură metropolă. Acum, aceasta atrage peste 20 de milioane de vizitatori anual.
Și cum să nu te simți atras de Budapesta, când, aceasta e mai mult decât o destinație, e o poveste spusă de contrastul mai mult decât vizibil dintre fermecătoarea și romantica Buda și tumultoasa și moderna Pesta. E o adevărată provocare să le unești într-un singur tablou, însă, când reușești să faci lucrul acesta te îndrăgostești iremediabil de fosta capitală a Imperiului Austro-Ungar. Despre un alt motiv pentru care merită vizitată Budapesta am scris în urmă cu puțin timp. Articol aici!
De fiecare dată când am stat în Budapesta m-am cazat la câte un hotel în zona centrală a Pestei. Îmi doream să pot străbate la pas centrul orașului, să fiu aproape de celebrul Pod cu Lanțuri și să pot ajunge ușor în celebrele Târguri de Crăciun din piețele orașului.
Anul trecut am schimbat tradiția și am ales o pensiune fermecătoare în zona Pasarét. Aici e mai puțină aglomerație și mai multă verdeață, dacă vii în perioada caldă a anului. Fiind sfârșit de noiembrie nu m-am putut bucura de prea mult verde dar, am avut parte de alte surprize plăcute.
De aici am pornit în aventura descoperirii Dealului Buda, un muzeu în aer liber. Palatele somptuoase, casele armonizate cu eleganța stilului baroc, hotelurile grandioase, turnurile îndrăznețe și străzile pavate creează o atmosferă medievală autentică. Plimbările în această zonă a Budapestei sunt asemuite cu adevărate întoarceri în timp, pudrate cu strălucire și acompaniate de măreția evenimentelor istorice petrecute pe aceste meleaguri. Nu te mai saturi de spectacol.

Cel care atrage atenția pentru prima dată este Palatul Regal, cunoscut și sub numele de Castelul Buda. Impresionanta construcție care se înalță semeață deasupra colinei adăpostește Muzeul de Istorie a Budapestei, Galeria Națională a Ungariei și Muzeul de Artă Contemporană.
Regele Bela al IV-lea a început construcția palatului în secolul al XIII-lea, după ce invazia mongolilor a zguduit orașul. Însă, perioada de glorie a construcției a fost în timpul domniei lui Matei Corvin, cel care a poruncit decorarea castelului, în interior și exterior, cu detalii renascentiste.
Dacă ziua te simți copleșit de mărimea și eleganța construcției, seara ești pur și simplu vrăjit de strălucirea sa. Pe mine m-a lăsat fără cuvinte.
În imediata apropiere a castelului mi-a făcut cu ochiul o altă minunăție, Bastionul Pescarului. Acesta reprezintă cel mai înalt punct de observație al Budapestei, priveliștile dezvăluite, mai ales la ceas de seară, fiind senzaționale.
Inițial, bastionul a fost construit pentru a servi drept reședință regilor aparținând casei Arpad. Aceștia, l-au dăruit breslei pescarilor pentru a-l înrebuința și a-l apăra. Noii proprietari, pescarii, l-au folosit ca loc de adunare și locuit.
De-a lungul timpului, construcția a avut nenumărați stăpâni printre care și otomanii, aceștia aducându-și contribuția la stilul său arhitectural. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bastionul a suferit nenumărate distrugeri, însă, autoritățile l-au refăcut imediat ce lucrul acesta a fost posibil.
Ajunsă în mijlocul acestor ziduri ca de catifea m-am simțit ca în O mie și una de nopți. Parcă urma să apară Șeherezada și să înceapă să cernă poveștile ei. Îmi amintesc reacția celor din jurul meu când pășeau pe terasa bastionului. De povești! Și nu o mie, ci, 20 de milioane în fiecare an.
În centrul terasei construite în stil neogotic și neoromanesc tronează mândră și grațioasă statuia Sfântului Ștefan. Acesta s-a născut la Vajk și a fost primul rege al Ungariei, între anii 997-1000. Papa Grigore al VII-lea l-a canonizat așa cum a procedat și cu fiul său, Sf. Emerich.
De-a lungul domniei sale, Ștefan a descurajat păgânismul și a întărit credința creștină prin diferite legi. Printre cele mai importante este cea prin care fiecare zece sate erau obligate să construiască o biserică. Regele a adus în regatul său preoți de peste graniță pentru a propovădui religia creștină.
Cele șapte turnuri ale bastionului care simbolizează cele șapte triburi care s-au așezat inițial în Câmpia Panonică în anul 896 oferă o panoramă de milioane asupra Budapestei. Poți să stai aici într-o îmbrățișare armonioasă cu coloanele reci și, privind spre cursul fermecător al Dunării în care se oglindește mândra capitală, să nu simți nici frigul nici plictiseala.
Și, dacă tot vorbim de priveliște, câtă frumusețe adună Dunărea în drumul său prin Budapesta, la ceas de seară, e greu de descris. Trebuie să fii acolo să simți emoția, să guști acel moment de euforie vizuală și să fii spectator, în primul rând, la acest  joc de lumini, imagini și culoare.
Cea mai spectaculoasă imagine este aceea a Palatului Parlamentului, care, se oglindește fără pic de timiditate, în  fluviul albastru. Am stat minute în șir să admir acea imagine. Este atât de frumoasă, încât, mi-am pus întrebarea dacă este o imagine reală sau, este una pictată.
Clădirea gotică adăpostește 691 de camere și se ridică în înălțime până la 96 de metri, număr care face referire la anul 896, an în care s-au stabilit ungurii în regiune. La construirea clădirii au lucrat peste o mie de oameni și au fost folosite 40 de milioane de cărămizi. De asemenea, au fost folosite și 40 de kilograme de aur de 23 de karate. Strălucitor!
Cele 90 de statui de pe exterior privesc cu semeție turiștii care se înghesuie să admire de aproape bijuteria arhitectonică a Budapestei, iar cele 152 din interior par a fi martori muți la Adunarea Națională a Ungariei. File de istorie…
Dacă îți muți ușor privirea spre dreapta Parlamentului dai peste o altă minunăție care se cere admirată și fotografiată, Podul cu Lanțuri. Dintre toate podurile care se avântă peste Dunăre, Podul Széchenyi este cel mai impresionant, mai ales atunci când luminile pun stăpânire pe oraș.
Cu o lungime de 202 metri și o lățime de 16 metri, podul a fost dat în folosință în 1848. Devenit un simbol al libertății maghiare, an de an, din iulie până în august, podul găzduiește cel mai mare festival numit Vara pe Podul cu Lanțuri. În acea perioadă, binecunoscutul obiectiv turistic se dăruiește întru totul pietonilor.
După așa o priveliște care te obligă să îți dai răgaz câteva minute și să te conectezi la frumusețea din jur, am mai făcut câțiva pași, nu mulți, și am dat peste o mândrețe de biserică. Văzând-o, gândul mi-a zburat pe dată la Catedrala Sfânta Elisabeta din Košice. Imaginea aceasta care pare un tablou întins între cer și pământ m-a făcut să reconsider etalonul perfecțiunii.
Biserica Mátyás, mai precis Biserica Adormirea Maicii Domnului, este una dintre cele mai vechi biserici din Budapesta, fiind locația principală a încoronării și prohodirii membrilor familiei regale.
În timpul ocupației otomane biserica a fost transformată în moschee iar o mare parte dintre decorațiuni, mobilă și simboluri catolice au fost înlăturate, transformându-se într-o structură gotică cu detalii baroce.
În interiorul spectaculoasei construcții se află copii fidele a Sfintei Coroane a Ungariei și ale bijuteriilor regale. Mai mult decât atât, în capela funerară se află sarcofagul lui Bella al III-lea și al cel al Anei de Chatillon.
Plimbările prin Buda sunt pline de surprize. Străzile, deși mereu pline de turiști, au un aer misterios, având mereu senzația stranie că vei da nas în nas cu istoria acestui loc. E fascinantă această lume total diferită de cea care se întinde dincolo de firul Dunării, în Pesta. Aici e liniște, romantism, poveste și magie.
Dacă spui sfârșit de noiembrie în Budapesta spui negreșit Târg de Crăciun. E clar faptul că aceasta a fost și motivația mea pentru a ajunge în Budapesta, din nou.☺Nu mă mai satur de amintiri!
În fiecare an, frumoasa Budapesta se pregătește temeinic pentru această perioadă mirifică. Târgurile de Crăciun sunt cap de listă de pe la jumătatea lui noiembrie iar locațiile sunt extrem de ofertante. Poți alege între Piața VorosmartyPiața Erzsebet și Piața Szent Istvan.
Anul trecut am ales ultima tentație, piața din fața basilicii Sfântul Ștefan. Această relicvă sfântă care are scrise pe frontispiciu cuvintele Mântuitorului ,,Eu sunt Calea, Adevărul și Viața,, este dedicată primului rege al Ungariei, Sfântul Ștefan, cel care a convertit la creștinism triburile nomade și le-a unit punând bazele poporului maghiar.
Basilica deține cea mai de preț comoară a Ungariei, mâna dreaptă a regelui, aceasta fiind tratată asemenea moaștelor sfinte.
Târgul de Crăciun de aici este o adevărată desfătare pentru ochi, suflet și papilele gustative. În primul rând, aleea care duce spre biserică este înțesată cu căsuțe colorate scoase parcă din poveștile cu Moș Crăciun. Nu știi la care să te îndrepți prima dată, tentațiile fiind diverse și atractive.
După un consiliu de familie rapid, am stabilit că prioritară este potolirea foamei. Așa că, am luat cu asalt standul cu langoși și ne-am ales fiecare cu o porție generoasă asezonată cu smântână și cașcaval. După așa un festin, adulții și-au potolit setea cu celebrul vin fiert cu scorțișoară, marcă înregistrată a târgurilor din această perioadă a anului, iar Mihnea a optat pentru o ciocolată caldă.
În fața bisericii atmosfera de Crăciun era deja împământenită. Luminițele omiprezente, zâmbetele largi, culorile vii, aromele îmbietoare, dragostea care plutea în aer, colindele care răsunau la tot pasul și gerul care pișca jucăuș de obraz se împleteau atât frumos și încălzeu sufletul. M-am simțit ca un copil.
Însă, cel mai așteptat moment din piață era acela în care, pe fațada bisericii, era proiectat un joc de lumini, imagini și culori. Spectacolul a fost total!

Despre Budapesta aș putea povesti ore, zile și pagini întregi. Este orașul care s-a lipit de sufletul meu încă de la prima întâlnire și care nu încetează să mă surprindă de fiecare dată când îi calc străzile. Acum că am stârnit aceste amintiri cred că ar trebui să fac planuri pentru a patra întâlnire. Cred că va fi cu soare arzător și croazieră pe Dunăre, ce ziceți?

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺

 

 

 

 

SABINA DULGHERIU

sabina@tarabacuamintiri.ro

www.tarabacuamintiri.ro

https://www.facebook.com/TarabacuAmintiribySabina/

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

    Print       Email
  • Publicat: acum 3 săptămâni, 25 noiembrie 2018
  • de:
  • Ultima modificare: noiembrie 25, 2018 @ 4:10 pm
  • Sub: Rubrici, Ştiri locale, Toate articolele
  • Termene si conditii:

    • Raspunderea penala sau civila pentru articolele de pe acest site apartine exclusiv autorilor. In cazul in care cineva se simte lezat, poate trimite un drept la replica care va fi publicat in articolul respectiv.
    • ZiaruldepeNet.ro si administratorii sau reporterii/moderatorii ziarului online nu raspund din punct de vedere juridic pentru continutul comentariilor vizitatorilor.
    • Responsabilitatea pentru comentariile postate revine in totalitate utilizatorului care beneficiaza de serviciul de a putea posta un comentariu.
    • Comentariile cu jigniri sau continut vulgar vor fi sterse, iar utilizatorul nu va mai beneficia de acest serviciu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please copy the string vFb2cM to the field below: