NOTE DE CĂLĂTORIE(XXII). E toamnă pe străzile din Lublin - Ziarul de pe Net
Incarcare...
Esti aici:    >  Rubrici  >  Articolul curent

NOTE DE CĂLĂTORIE(XXII). E toamnă pe străzile din Lublin

De    •   Publicat acum O săptămână, 16 septembrie 2018   •   Fara comentarii

Sfârșitul de octombrie m-a prins gonind cu mașina prin frumoasa și fascinanta Polonie. Aș putea să-mi fac un obicei din a petrece aceste zile, în care toamna se întinde leneșă peste pădurile dese înnobilate de zimbri semeți și peste câmpurile nefiresc de verzi cutreierate cu delicatețe de căprioare zvelte, aici acasă la Chopin.
Nu îmi pot dezlipi ochii de la cerul acela incredibil de frumos și atât de copleșitor. Parcă vorbește, parcă spune o poveste. Nu oricine o poate înțelege, unii poate nici măcar nu o observă. Eu…o savurez! De ce? Pentru că tărâmul acvilei albe m-a fascinat și m-a cucerit de la prima întâlnire. Întâlnire de octombrie…
Polonia e un tărâm care te îndeamnă la visare, la savurarea fiecărui moment petrecut pe drumurile pitorești și la ”abateri” vinovate de la traseul stabilit în prealabil. Fiecare hoinăreală presărată cu arome de pierogi și ceai de ghimbir s-a lăsat cu ”reorganizarea traseului”. De ce? Tentațiile ivite pe neașteptate au fost mult prea ademenitoare, cât despre farmecul unei călătorii, acesta este dat mai ales de neprevăzut. Și uite așa, apar amintirile colorate și pline de …sare și piper.☺

În drum spre Gdansk, orașul bijuterie de pe coasta Mării Baltice, mi-a apărut în cale unul dintre cele mai mari centre turistice, culturale și urbane ale Poloniei, Lublin.
Cum aș fi putut să ignor această provocare, această plăcere de a descoperi, chiar dacă doar pentru câteva ore, o mândrețe de oraș! Așa că, am tras aer în piept, mi-am luat eșarfa colorată și mănușile norocoase, am verificat bateria telefonului și am dat curs invitației trimisă elegant de toamna ruginie. La promenadă…
Lublin are în spate o istorie tumultoasă care își țese firul încă de la începutul epocii medievale. Datorită poziționării sale la granița Poloniei, orașul a jucat un rol primordial în observare și apărare. Acest lucru este dovedit de fortărețele și zidurile misterioase care împânzesc orașul.
Tot poziționarea strategică a făcut ca Lublinul să fie de-a lungul istoriei ținta atacurilor popoarelor migratoare. Distrus de câteva ori, orașul a renăscut de fiecare dată, devenind în timp un mare centru comercial și economic.
Acum, romanticul și elegantul oraș de la granița de est a Poloniei, a devenit un important centru universitar. 40% din populația orașului este formată din tineri și studenți. Astfel, cei ajunși aici descoperă, într-un peisaj dominat de clădiri care-și poartă cu demnitate povestea, străzi pavate și felinare vechi, o atmosferă unică plină de vioiciune și culoare.



Supranumit ”Capitala Festivalurilor”, Lublinul oferă și celui mai pretențios turist o experiență de neuitat. Relaxare, distracție, viață de noapte activă și incitantă, muzică multă și savoarea bucatelor tradiționale, toate întregesc tabloul manifestărilor care cheamă, an de an, aici, iubitorii de călătorii.
Cum să nu vii degrabă și cu curiozitatea întinsă la maxim, când aici te întâmpină: Festivalul de poezie, Festivalul de scurt-metraje, Carnavalul de arte marțiale, Festivalul de Jazz, Festivalul de muzică clasică, Festivalul de dans folcloric, Noaptea muzeelor și multe alte minunății.

Prima oprire a fost în Piața Castelului sau Lublin Eye. Aceasta găzduiește cu generozitate o salbă de clădiri orânduite asemeni unor case de turtă dulce pe taraba unui târg de Crăciun. Am lăsat mașina în parcarea pieței și am pornit la pas în descoperirea orașului.
Nu a fost nevoie să cutreier prea mult până la prima surpriză pe care orașul mi-o pregătea. În fața mea se așterneau un număr respectabil de trepte încadrate perfect de felinare delicate și de un covor atât de verde încât, aveam impresia că sunt în plină primăvară, nu pe final de octombrie.
În capătul scărilor o mândrețe de castel imita perfect un tablou din celebrele povești reunite sub titlul ”O mie și una de nopți”. Impactul vizual a fost …fără cuvinte.

Castelul Medieval Lublin reprezintă una dintre cele mai bine conservate reședințe regale ale Poloniei. Colina care găzduiește minunata capodoperă arhitecturală, a fost fortificată pentru prima oară în secolul al XII-lea. Astfel, au apărut aici un zid temeinic construit din piatră și lemn, mai apoi, un turn semeț ce stă și astăzi mărturie pentru vremurile apuse.
În secolul al XIV, în timpul domniei regelui Cazimir al treilea, întregul edificiu a fost întărit cu ziduri de piatră. În timpul dinastiei Jagielloni castelul a cunoscut una dintre cele mai frumoase perioade ale sale, fiind reconstituit la o scară mult mai largă, urmând schițele unor celebri arhitecți italieni.

Zidurile castelului protejează cu sfințenie un edificiu considerat ca fiind unul dintre cele mai prețioase și mai importante monumente ale arhitecturii medievale, atât în Polonia cât și în Europa. Capela Sf. Treime a fost ridicată în timpul domniei regelui Cazimir cel Mare, funcționând ca și biserică regală. Pictura murală care împletește armonios influențele occidentale și orientale ortodoxe, a avut de suferit în momentul în care cetatea a funcționat ca un penitenciar. Aceasta a fost însă refăcută în urma implicării unui pictor local, cunoscut sub numele de Josef Smolinski.
Curtea interioară a castelului s-a arătat tributară sfârșitului de octombrie. Florile încercau să dea un plus de culoare tabloului în timp ce frunzele aduse de vântul tomnatic se asortau perfect cu zidurile ruginii.
Liniștea, picăturile de ploaie care îmi biciuiau obrazul, culoarea cerului, siluetele discrete ale turiștilor oglindite în ferestrele magazinului de suveniruri și fântâna care dă un plus de culoare întregului spațiu, m-au fermecat. Minute în șir am ascultat povestea castelului spusă tăcut de cer, ziduri și caldarâm.


Lăsând în urmă construcția de pe colină, am urmat aleea pavată spre ceea ce se arăta a fi, Orașul Vechi. Intrarea în această zonă a Lublinului se face străbătând pasajul deschis de Poarta Grodzka sau Poarta Evreilor. Aceasta a fost înălțată în timpul domniei regelui Cazimir cel Mare, în urma invaziei tătare din anul 1341, pentru a proteja partea de nord-est a orașului.
Frumoasa clădire care se remarcă prin postura sa gravă și în același timp elegantă, este în prezent sediul central al teatrului ”Osrodek Brama Grodzka-Teatr NN”. Acesta comemorează prezența evreilor în Lublin prin prezentarea unei expoziții multimedia referitoare la existența cartierului evreiesc în oraș, încă din anul 1939.

Trecând de celebra poartă am pătruns într-o lume în care povestea stradală se dezvăluie fără cuvinte, fără efort, fără povestitor priceput, doar cu un șirag de clădiri care mai de care mai frumoase, mai elegante, mai expresive prin decorațiuni și mai interesante prin utilizare.
Ce pot să spun, am avut parte de un adevărat spectacol arhitectural și coloristic. M-am lăsat purtată de spiritul orașului și m-am bucurat ca un copil de fiecare clipă. Nici nu ai cum să nu te bucuri, când în fața ochilor ți se înșiruie astfel de imagini.
De vis, de povestit, de fotografiat…☺



La marginea centrului vechi am dat peste Catedrala Lublin. Fost complex monahal deținut de iezuiți, construcția care se încadrează perfect în stilul arhitectural baroc, a fost realizată în mai multe etape în perioada anilor 1586-1625.
La prima vedere, clădirea dă impresia unui teatru sau a unei filarmonici. Poate coloanele care îngrădesc perfect fațada sau poate sobrietatea întregului ansamblu m-au făcut să schimb menirea acesteia, însă, surpriza a fost uriașă când am descoperit că este una dintre cele mai importante biserici din Polonia.
Nu am intrat să pot admira interiorul său, timpul fiind oarecum limitat, însă, m-am bucurat de imaginea exterioară a catedralei și de întregul tablou care încadra clădirea.

La doar câțiva pași, privirea mi-a fost atrasă de un turn. Acesta poartă numele de Turnul Trinitar și este cel mai înalt punct de vizionare al orașului, oferind celui care se încumetă să-i parcurgă scara îngustă, abruptă și întortocheată, o priveliște de milioane.
În trecut, turnul a funcționat ca și poartă a unei mănăstiri. Astăzi, acesta găzduiește Muzeul de Artă Religioasă Eparhială, înființat în anul 1975. Colecția de aici prezintă diferite lucrări și artefacte antice, dominând obiectele religioase din secolele XVIII-XIX.
Plimbarea a devenit din ce în ce mai interesantă și mai surprinzătoare. Eram deja prinsă în jocul magic al orașului și simțeam că mai am multe de descoperit, de gustat, de simțit. Doar după câțiva metri mi-am dat seama că ceea ce simțeam era pe cale să se realizeze. În față se înălța o a doua poartă a Lublinului, Poarta Krakowska.
Considerată ca fiind un adevărat simbol arhitectural și elementul cel mai elegant al zonei, mândra poartă face legătura între centrul vechi și partea de sud a orașului. Numele său provine de la drumul folosit de familia regală, ce unea Lublinul cu capitala de atunci a Poloniei, Cracovia.
În trecut, frumoasa poartă care pare că vrea să se agațe de poalele cerului, era prevăzută cu un ceas, iar un trompetist anunța fiecare oră de la balcon și recita , în fiecare seară, imnul cracovian. Doamne, ce imagine demnă de tatuat pe suflet!

Vreme de cafea și de răsfăț dulce. În fața Bisericii Sfântului Duh, o Bike café m-a invitat la o licoare fierbinte și aromată. Am savurat-o pe nerăsuflate încercând să încadrez armonios această dependență vinovată și asumată în povestea acestui minunat oraș.
Dar, cum o cafea bună trebuie musai însoțită și de o prăjitură, am dat iama în bunătățile dulci așezate pe tarabele din fața primăriei. Și ce de prăjituri! Nu mă puteam hotărî. Văzându-mă indecisă, simpaticul vânzător mi-a recomndat cele mai bune sortimente, într-o italiană melodioasă. Și, ca să vezi, am și înțeles!☺
Așa că, am plecat cu tolba plină de prăjituri și cu sentimentul că mi-am însușit o limbă străină, așa ca prin minune.



Orele petrecute pe străzile înguste și cochete ale Lublinului au trecut cu o repeziciune uluitoare. Doar câteva ore și atâta frumusețe. Pot doar să îmi imaginez experianța celui care zăbovește aici mai mult de o zi.
Orașul are atâtea de arătat iar călătorul are atâtea de simțit…așa că, este de pus pe listă!
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram!






 

 

SABINA DULGHERIU

sabina@tarabacuamintiri.ro

www.tarabacuamintiri.ro

https://www.facebook.com/TarabacuAmintiribySabina/

 

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

    Print       Email
  • Publicat: acum O săptămână, 16 septembrie 2018
  • de:
  • Ultima modificare: septembrie 16, 2018 @ 3:16 pm
  • Sub: Rubrici, Ştiri locale
  • Termene si conditii:

    • Raspunderea penala sau civila pentru articolele de pe acest site apartine exclusiv autorilor. In cazul in care cineva se simte lezat, poate trimite un drept la replica care va fi publicat in articolul respectiv.
    • ZiaruldepeNet.ro si administratorii sau reporterii/moderatorii ziarului online nu raspund din punct de vedere juridic pentru continutul comentariilor vizitatorilor.
    • Responsabilitatea pentru comentariile postate revine in totalitate utilizatorului care beneficiaza de serviciul de a putea posta un comentariu.
    • Comentariile cu jigniri sau continut vulgar vor fi sterse, iar utilizatorul nu va mai beneficia de acest serviciu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please copy the string apjiq9 to the field below: