Despre arta conviețuirii(1): Când se termină cursul despre nediscriminare? - Ziarul de pe Net
Incarcare...
Esti aici:    >  Rubrici  >  Articolul curent

Despre arta conviețuirii(1): Când se termină cursul despre nediscriminare?

De    •   Publicat acum 4 luni, 17 septembrie 2017   •   Fara comentarii

SILVIU MĂCRINEANU

În clasa  întâi, fiind cel mai înalt din clasă, m-am trezit plasat în ultima bancă. Colegul meu de bancă, Marin, era țigan sadea. Pus în ultima bancă nu pentru că era țigan, ci pentru că era cel mai înalt după mine. Era atât de negru, că dinții albi făceau un contrast halucinant cu fața lui, când râdea. Și râdea  des.

Seara acasă, m-am plâns mamei:

-Stau în ultima bancă, cu un țigan!

-Așa,  a zis mama, și care-i problema? Miroase urât?

-Nu, miroase normal.

-Te deranjează în timpul orei, face trăznăi?

-Nu, este liniștit. Râde mult.

-Foarte bine, a zis mama, o să fie distractiv cu el.

Și prima lecție despre nediscriminare s-a încheiat rapid.

Când în clasa a V-a Marin s-a mutat în alt județ, am rămas cu senzația aceea surdă că am pierdut un prieten.  Prima lecție despre cum să te porți cu cei diferiți a avut ca subiect țiganii, pentru că ei erau prezenți în număr mare în regiunea de la curbura Carpaților, unde am copilărit.

Peste câțiva ani un văr de-al meu s-a însurat cu o bulgăroaică. Mătușă-mea se plângea mamei, cu disperare, de parcă vărul murise. Maică-mea a calmat-o: Ce, fă, bulgarii nu-s oameni și ei?

Au trecut catia ani, și vărul a divorțat. Următoarea sa soție – o unguroaică! Pentru familia noastră, provenită din Voineștii  Covasnei, șoc  total. Plânsetul mătușii față de căsătoria cu bulgăroaica a fost nimica toată, față de cum se manifesta acum!

-Cum, fă Sofițo, unguroaică în neamul nostru? Ne-am frecat cu ei atâția sute de ani, și nu ne-am amestecat. Și nici măcar nu e creștină…

-Ba e creștină, doar că nu e ortodoxă, nu te mai agita atâta. Și dacă îți aducea o turcoaică, ce făceai? Te spânzurai? Dă-i o șansă, asta e gospodină bună, am văzut-o eu cum pune mâna la treabă. Și tu o s-o vezi o dată pe an, sau și mai rar. Pe când băiatul o să trăiască alături de ea, zi de zi. Dacă lui îi place…

Peste câțiva ani care era nora cu care se mândrea cel mai mult mătușa? Unguroaica, ați înțeles bine.

Asta a fost o altă lecție despre nediscriminare.

Când unul din frații mei s-a însurat, având nași o familie mixtă – român și unguroaică, preotul de la biserica din Brașov ne-a dat o altă lecție de nediscriminare. Întrebat dacă faptul că nașa este catolică creează probleme, a răspuns mirat: Ce fel de probleme? Nu este nicio problemă.

Și lecțiile au continuat.

La liceu, unde împărțeam  internatul cu sute de copii de la o școală de surdomuți. Și pe care cu un gest obscen puteai să-i jignești înzecit față de un coleg vorbitor, ei având o sensibilitate sporită la semnificația gesturilor, cărora noi nu le acordăm atât de multă importanță, la 14-15 ani.

La facultate, unde în anul întâi stăteam într-o cameră de cămin 3 buzoieni, 2 moldoveni și… un ungur! Iar la cursuri aveam români, sași, unguri, un slovac, plus studenții străini, adică greci și arabi. Și nimeni nu depășea măsura în privința glumelor acide, pe care la vârsta respectivă le faci cu ușurință.

Ajuns stagiar în Dobrogea, am găsit aici o lume și mai surprinzătoare, unde românii conviețuiau  în bună înțelegere cu tătarii, puținii turci rămași, machidonii, lipovenii, grecii, armenii, și câte alte nații. Biserici ortodoxe, biserică greacă, biserică catolică, biserică armenească, biserici de rit vechi, geamii și moschei. Obiceiuri păstrate și obiceiuri împărtășite. Căsătorii mixte de toate felurile, musulmani devenind nași de ortodocși, ortodocși la nunți de musulmani, o verișoară de-a mea căsătorita cu un lipovean, eu însumi căsătorit cu o machidoanca. Și lipsa, aproape cu desăvârșire, a desconsiderării religiei și obiceiurilor celorlalți. Glume bune despre ce înseamnă a fi altfel, dar nu în tușe grosiere. Pentru că trăim împreună și știm că nu poate fi altfel.

Un nepot mi s-a căsătorit acum câțiva ani cu o bielorusă.  Un altul este prieten cu o poloneză. Sora lui s-a căsătorit cu un englez.

Lecții despre nediscriminare în aproape fiecare zi…

    Print       Email
  • Publicat: acum 4 luni, 17 septembrie 2017
  • de:
  • Ultima modificare: septembrie 18, 2017 @ 11:44 am
  • Sub: Rubrici, Ştiri locale, Toate articolele
  • Termene si conditii:

    • Raspunderea penala sau civila pentru articolele de pe acest site apartine exclusiv autorilor. In cazul in care cineva se simte lezat, poate trimite un drept la replica care va fi publicat in articolul respectiv.
    • ZiaruldepeNet.ro si administratorii sau reporterii/moderatorii ziarului online nu raspund din punct de vedere juridic pentru continutul comentariilor vizitatorilor.
    • Responsabilitatea pentru comentariile postate revine in totalitate utilizatorului care beneficiaza de serviciul de a putea posta un comentariu.
    • Comentariile cu jigniri sau continut vulgar vor fi sterse, iar utilizatorul nu va mai beneficia de acest serviciu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Please copy the string 5mHGA3 to the field below:

Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com