Primăvară timpurie? Ianuarie 2016 – șase luni frumoase la Cenaclul literar „Eugen Lovinescu” - Ziarul de pe Net
Incarcare...
Esti aici:    >  Cultural  >  Articolul curent

Primăvară timpurie? Ianuarie 2016 – șase luni frumoase la Cenaclul literar „Eugen Lovinescu”

De    •   Publicat acum 3 ani, 29 ianuarie 2016   •   2 comentarii

DSC00090

În 28 ianuarie 2016, găzduit tot de Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni, Cenaclul „Eugen Lovinescu” aflat la a șasea şedinţă de manifestări literare, i-a adunat din nou la masa discuţiilor pe: Alexa Paşcu, Gabriel Todică, Maria Pașcu, Vasile Moroşanu, Niculina Prundeanu, Saveta Vărăreanu, Ana Ilişecu,Costica Varganici, Gheorghe Varganici, Ingrid Andreia Iris Cova, Cristina Bărăscu și Nicoleta Hoștinaru.

Deschizându-se activitățile cu frumoase urări pentru noul an, s-au mentionat si realizari din anul care tocmai s-a încheiat ale unor membri ai cenaclului, apariții literare in diferite reviste, în publicatii tiparite cum ar fi „Crai Nou”, sau în publicații on line cum sunt „Ziarul de pe net” sau „Cronica de Falticeni”, festivaluri de literatură precum Festivalul Național de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu” de la Geoagiu, sau diferite premii printre care menționăm premiul „Iulian Vesper” pentru roman pe anul 2014, acordat de catre Societatea Scriitorilor Bucovineni, pentru volumul „Destin”, domnului Alexa Pașcu.

S-a trecut la prezentarea materialelor celor programați.

Alexa Pașcu a deschis momentul cultural acordat Poeziei, în prima parte a cenaclului, prin câteva epigrame ce pun în lumină neregulile socio-politice ale vremurilor prezente, cu mult umor si comic de limbaj, precum și cinci poeme: „Timpul se face pasăre”, „Aici totul este frumos”, „De-a lungul camerei”, „Vis” și „Zori de zi”, unde metafora încântă, iubirea este „flamândă”, iar timpul este „glorios împotriva morții ce stă la pândă”. În final, „călătoria după cuvinte” ajunge la soarele dimineții cu speranța unui nou început.

A urmat Saveta Vărăreanu citindu-ne trei poeme: „Dureri de neatins”, unde poeta își trăiește iubirea în gând iar durerea-i „un hău de necuprins”, „Eu te-am desprins” și ultimul poem „Și lacrimile ploua”, plin de sensibilitate, scris in memoria soțului poetei.

Apoi, Ingrid Andreia Iris Cova a prezentat cinci poezii: „O mama, dulce mama”, o permanentă coardă sensibilă, „Flori de vis”, „Ploua”, „Întrebare” și „Durerea”, în care regăsim frământările adolescentine, primele reacții la stimulii durerii, dar și perspectiva speranței și a dorului în contextul aceleiași vârste.

Cristina Bărăscu a prezentat trei poeme: „Vietii”, un poem solar, al dimineții, în care viața așa cum sugerează și titlul, „își caută lumină” în toate formele sale, culoare și sunet în ciclicitate. Urmează „Pentru fiecare” si „Prietene”, doua poeme de stare, de raportare la problematica existenței în raport cu semenii.

Gabriel Todica, a prezentat doua poezii de dragoste „Declaratie de dragoste” și „Somn”, încadrate de sensibilitate și metaforă precum și două poezii în stilul cunoscut ce-l caracterizează, cu mult umor, ironie și meticulozitate prezentând doua cazuri inspirate din realitate, afectate de trădare conjugală: „Din dragoste” în care „puișorul„ apare evident „din dragoste” și poemul „Sfântul”, premiat cu Mențiune la Festivalul Național de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu” de la Geoagiu, în 2015, sugestiv așa cum precizează titlul, deși „sămânța vlagă n-are”, tatăl, personajul principal cade in propria-i capcană „tată nu-i … precum știați, da-s facute cu doi tați”, referindu-se la odraslele acestuia. Ironia si comicul de situație ne însoțesc într-o permanență specifica acestui stil de scriere.

Momentul al doilea al cenaclului, acordat Prozei, a fost deschis de Saveta Varareanu cu eseul „ Amintiri, amintiri”, dedicat prietenei Simona, apărut în publicația on line „Pheonix”, încărcat de o sensibilitate pregnantă, o trecere marcată de sentimente profund acaparate de iubirea de neam și de limbă, printr-un periplu prin poezia românescă, de la Eugen Jebeleanu la George Coșbuc și de la Mihai Eminescu la Octavian Goga. Durerea Simonei răbufnește la amintirea demontării gardului de sârmă dintre România și Republica Moldova, amintirea călduroasă a țării, deportările și fuga nevoită din satul natal, aflată într-un paralelism sensibil cu durerea autoarei născută din pierderea caminului părintesc odată cu pierderea părinților.

Niculina Prundeanu a prezentat doua capitole din romanul „Lumina de lună”: capitolul „Mai jos de-atât nu se poate” din volumul al doilea „Ochiul Vârtejului” și capitolul „Viața ca un roman și invers” din volumul întâi „Nesaț de Eminescu”, un roman, așa cum ne-a lăsat să observăm, fără structură liniară, realizat pe doua planuri distincte, ce au în vizor personalitatea lui Mihai Eminescu, apropiind cotidianul de epoca marelui poet.

În ședința de luna viitoare, programată pe 18.02.2016, ora 14:00, vor prezenta materiale următorii membri: Coca-Maria Udişteanu, Costica Varganici, Gabriel Todică și Niculina Prundeanu iar în măsura timpului disponibil și alți membri ai cenaclului.

Închei manifestându-mi bucuria participării la o ședință complexă, atât din punct de vedere al planurilor pe care s-au țesut discuțiile – poezie și proză, cât și din perspectiva calității actului cultural în sine.

Pe aceeași cale, lansăm o invitație calduroasă și altor iubitori de cultură, manifestată în toate formele sale, așteptându-i să ni se alăture.

Cristina Bărăscu

DSC00092 DSC00094

    Print       Email
  • Publicat: acum 3 ani, 29 ianuarie 2016
  • de:
  • Ultima modificare: ianuarie 29, 2016 @ 12:43 pm
  • Sub: Cultural, Ştiri locale, Toate articolele
  • Termene si conditii:

    • Raspunderea penala sau civila pentru articolele de pe acest site apartine exclusiv autorilor. In cazul in care cineva se simte lezat, poate trimite un drept la replica care va fi publicat in articolul respectiv.
    • ZiaruldepeNet.ro si administratorii sau reporterii/moderatorii ziarului online nu raspund din punct de vedere juridic pentru continutul comentariilor vizitatorilor.
    • Responsabilitatea pentru comentariile postate revine in totalitate utilizatorului care beneficiaza de serviciul de a putea posta un comentariu.
    • Comentariile cu jigniri sau continut vulgar vor fi sterse, iar utilizatorul nu va mai beneficia de acest serviciu.

2 comentarii

  1. AI!AI!AI! spune:

    Da!De cine apartine acest cenaclu?

  2. AI!AI!AI! spune:

    Nu a raspuns numeni!Pesemne ca acest cenaclu s-a evaporat ca multe alte marete initiative locale,privind cultura!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please copy the string Q6dOin to the field below: